Cos de Cumparaturi

Tratament Naturist Bronsita

Bronşitele cronice sunt inflamaţii nespecifice ale bronhiilor, cu afectarea progresivă a acestora şi, după un timp, a ţesutului pulmonar. Sunt caracterizate prin tuse, intermitentă sau permanentă, determinată de o secreţie bronşică, întreţinute şi de o iritaţie a căilor respiratorii (atmosferă impură, umiditate, fumat etc.), infecţii bronşice, manifestări alergice sau factori constituţionali (mucoviscidoză). Altfel spus, vorbim de bronşite cronice atunci când bolnavul tuşeşte şi expectorează timp de trei luni pe an şi când această situaţie se repetă de cel puţin doi ani.

În tratamentul bronşitelor cronice se urmăresc următoarele obiective: combaterea tusei, fluidificarea şi eliminarea secreţiilor, bronho-dilataţia şi tratamentul antiinfecţios.

A. Combaterea tusei se face prin: ceaiuri, inhalaţii, siropuri, sucuri.
– Eryngium planum L. (scai vânăt). Se iau 3-4 linguri, dintr-un decoct, de două linguri de plantă la cană. Este cea mai eficientă plantă chiar în cazul de tuse rebelă.
– Foeniculum vulgare Mill (fenicel). Se face o infuzie, dintr-o jumătate de linguriţă de fructe zdrobite la 200 ml de apă clocotită. Se bea în trei reprize, după mesele principale. Doza se poate dubla, la aceeaşi cantilate de apă, pentru a servi sub formă de inhalaţii; o inhalaţie seara, de 10-15 minute, înainte de culcare.
– Prunus spinosa L. (porumbar). Se beau 2-3 căni pe zi, dintr-o infuzie (cu o linguriţă de flori la o cană de apă clocotită). Fructele se folosesc ca decoct. O linguriţă de fructe la 250 ml de apă rece, după care se fierb timp de 20 minute. Se beau 2-3 căni pe zi.

Fluidificatoare şi eliminatoare ale secreţiilor bronşice
– Flores et radix Primulae (flori şi rădăcină de ciuboţica cucului). Se folosesc florile pentru infuzie şi rădăcinile pentru decoct (1-3 g % pentru adulţi şi 0,5 g % pentru copii). Se consumă de 2-3 ori pe zi;
– Folium et. radix Althaeae (nalbă mare, nalbă de pădure, nalbă de grădină). Se beau 1-2 căni pe zi, dintr-o infuzie de flori şi frunze (o linguriţă la o cană) sau macerat la rece, timp de o jumătate de oră, dintr-o linguriţă de rădăcină marunţită la cană, adăugându-se apoi un vârf de cuţit de bicarbonat. Se strecoară, se îndulceşte cu miere de albine şi se bea în cursul unei zile.
– Radix Inulae (iarbă mare). Decoct, din 20 g rădăcină mărunţilă la 250 ml apă rece, după care se fierbe 15-20 minute. Se iau 3-4 linguri pe zi.
– Plantaga lanceolata L. (pătlagină). SE folosesc frunzele prmtru infuzie (o lingură de frunze la 200 ml apă clocotită). Se bea câte o lingură la interval de două ore.
– Verbascum phlomoides L. (lumânărică). Se beau două ceaiuri pe zi, călduţe, dintr-o infuzie de flori, cu două linguriţe la 250 ml apă clocotită.
Radix Saponariae (rădăcină de ipcărige sau ciuin alb). Decoct, cu o linguriţă la o cană, din care se iau 3-5 linguriţe pe zi, sau ca macerat la rece timp de 2-3 ore (cu o linguriţă la cană) care se bea în cursul unei zile.

Combaterea spasmului bronşic prin bronho-dilatatoare
– Origanum vulgare L. (şovârv). Se beau 2-3 ceaiuri pe zi dintr-o infuzie, cu o linguriţă la 200 ml apă clocotită.
– Hissopus officinalis L. (isop). Se beau 2-3 căni pe zi, dintr-o infuzie, cu o linguriţă la o cană de 200 ml apă.
– Juniperus communis L. (ienupăr). Se iau 3-4 linguri pe zi dintr-o infuzie cu două linguriţe de fructe la 200 ml apă clocotită.

Combaterea infecţiei
– Ocimum basilicum L. (busuioc). Se beau trei căni pe zi, dintr-o infuzie, cu o linguriţă de plantă la 200 ml apă clocotită. Pentru inhalaţii se folosesc două linguriţe de plantă. Se recomandă trei inhalaţii pe zi, din care una seara înainte de culcare.
– Thymus vugaris L. (cimbrul de cultură). Se face o infuzie din 1-2 linguriţe de plantă mărunţită, la 250 ml apă clocotită şi se bea în trei reprize, în decursul unei zile, de preferinţă înaintea meselor principale.
– Achillea millefolium L. (coada şoricelului). Infuzie, din două linguri de flori la 500 ml apă clocotită. Se bea călduţ şi fracţionat în 4-5 reprize, în decursul unei zile.
– Cetraria islandica (L.) Ach. (lichenul de piatră). Infuzie, dintr-o linguriţă de plantă la 250 ml apă clocotită. Se fierbe apoi cinci minute şi se adaugă un vârf de cuţit de bicarbonat. Se beau trei ceaiuri pe zi, reci, îndulcite cu miere de albine.
– Populus nigra L. (plop). Se face o infuzie din 1-2 linguriţe de muguri de plop la cană. Se beau 2-3 căni pe zi.
– Turiones Pini (muguri de pin). Se beau 2-3 căni pe zi dintr-o infuzie, cu o linguriţă la cană.
– Anethum graveolens L. (mărar). Se face o infuzie din seminţe de mărar (50 g de seminţe la un pahar de apă). într-un vas emailat se pun seminţe şi apa clocotită, apoi se acoperă. După răcire, lichidul se strecoară. Se bea câte o jumătate de pahar, de 2-3 ori pe zi.

Decoct din seminţe de mărar cu alte plante: 30 g seminţe mărar, 30 g seminţe de cbimen, 5 g inflorescenţă de coada şoricelului, 15 g boabe de ovăz, 2 pahare de apă, se pun într-un vas emailat şi se fierb, la foc domol, timp de 10 minute. După răcire se strecoară. întreaga cantitate se bea în decursul unei zile, în înghiţituri mici. Este un bun expectorant.
– Ceaiul antibronşitic şi pectoral (plafar). Se beau 2-3 căni pe zi, ca infuzie.

Iată şi plante expectorante în amestecuri:
– Cerraria islandica (L.) Ach. (lichen de piatră) 20g
– Radix Liquiritiae (rădăcină de lemn dulce) 20g
– Radix Inulae (rădăcină de iarbă mare) 20g
– Flores Verbasci (flori de lumânărică) 20g
– Rhyzoma Primulae (rizom de ciuboţica cucului) 20g
– Folium Farfarae (frunze de potbal) 20g
Din acest amestec se pune o lingură la o cană de apă de 250 ml, pentru infuzie şi se îndulceşte cu 50-75 g de miere de albine, de preferat de tei. Să se bea trei căni pe zi, timp de 30-40 zile.

– Radix Primulae (rădăcină de ciuboţica cucului) 15g
– Radix Inulae (rădăcină de iarbă mare) 15g
– Herba Saturejae (cimbru) 15g
– Herha Otelidonti (rostopască) 15g
– Folium Plantaginis (frunze de pătlagină) 15 g
Din acest amestec se face un decoct, din o lingură la o cană cu apă de 250 ml. Se completează volumul de apă pierdut prin evaporare, se lasă apoi în repaus 20 minute, se filtrează, adăugându-se 50-75 g miere de tei sau de flori de munte. Se consumă 2-3 căni pe zi, până la vindecarea bronşitei.

– Radix Viola odoratae (rădăcină de toporaş) 3g
– Radix Althaeae (rădăcină de nalbă mire) 10 g
– Fructus Anisi vulgaris (fructe de anason) 10 g
– Miere 150 g
– Apă 200 g
Din rădăcinile de toporaşi şi fructele de anason se prepară o infuzie, cu jumătate din apă (100 g). Îninfuzie, filtrată prin tifon steril, se dizolvă mierea de albine de tei. Decoctul de nalbă se prepară separat, din restul de 100 g de apă, la rece şi se amestecă cu siropul. A se folosi patru linguri pe zi pentru adulţi sau patru lingiriţe pentru copii.

– Sucul de ceapă uscată. Se aleg bulbi de ceapă sănătoşi (75-100 g). Se îndepărtează foile externe, ca şi discul cu rădăcini. După spălare, bulbii se mărunţesc, trecându-i prin ochiurile mici ale razătoarei sau se trec. de două ori prin maşina de tocat. Se stoarce şi se separă sucul. Se consumă câte o linguriţă, de trei ori pe zi, până la ameliorarea tusei şi bronşitei.
– Allium cepa L. (ceapa) 100 g ceapă, curăţită şi marunţită, se fierbe în 250 ml apă. Se adaugă 50 g miere de albine, se amestecă bine şi se bea câte o lingură, din două în două ore, în timpul unei zile. Soluţia se prepară zilnic. Se consumă până la ameliorare şi vindecare.
– Allium sativum L. (usturoi). Se toarnă, într-o cană de 250 ml apă în clocot, peste usturoi dat pe razătoare de material plastic sau pisat bine, în cantităţile
– pentru copiii până la 2 airi 15 g
– pentru copiii între 2-5 ani 25 g
– pentru copiii între 10-12 ani 40 g
– pentru alte vârste 60-80 g
Se consumă zilnic 8-10 linguriţe din apa usturoiată, pentru copiii până la cinci ani, 8-10 linguri de desert, copiii de 10-12 ani, 8-10 linguri de supă pentru celelalte vârste. Soluţia se prepară zilnic, într-un vas acoperit.

– Sucul de ridiche neagră cu miere. Ridichiile se spală şi se curăţă de coajă, se dau pe răzătoare, apoi prin maşina de tocat. Într-un vas emailat se amestecă sucul cu mierea. Amestecul, dintr-o jumătate de pahar suc de ridiche şi o jumătate de pahar de mere, se păstrează la frigider. Se consumă între una şi două linguriţe pentru copii şi 1-2 linguri, de trei ori pe zi, pentru adulţi. Se foloseşte pâna ce tusea şi răguşala dispare.

– Sucul de varză albă, proaspătă, cu miere. Se foloseşte numai varza proaspătă, care se curăţă de impurităţi şi de foile exterioare, se spală şi se scurge de apă. Mărunţirea se face cu cuţitul, apoi se trece de două ori prin maşina de tocat, după care se strecoară. Se foloseşte îndulcită cu miere, după gust. Se poate păstra şi la frigider, dar nu mai mult de 24 de ore. Se ia câte o lingură, de 5-6 ori pe zi. Se consumă până la vindecarea bronşitei. Este un bun emolient, înlesnind foarte mult expectoraţia.

Se recomandă, în perioada cât durează tratamentul, să se consume următoarele fructe şi legume: coacăze, gutui, migdale şi piersici, ceapă, nap, praz, ridiche, ţelină, salată, usturoi, asmăţui, dovleac, hrean, leuştean, morcov, năsturel, sparanghel, tarhon.

Apiterapie. Din 200 ml alcool de 90° şi 60 g propolis se face o soluţie alcoolică 30%. Din acest preparat se iau câte 15-30 picături, de trei ori pe zi, înainte de mese, într-un păhărel cu apă călduţă sau lapte.

Mierea de albine cu sulf. Se amestecă bine un kg de miere de albine de tei sau flori de munte, cu 100 g de sulf pentru uz intern. Se lasă să stea timp de trei zile. Din preparat se iau câte trei linguri pe zi, înainte de mese sau după trei ore de la masă, până la completa vindecare.

Balneoterapie
– în bronşitele catarale muco-purulente sunt indicate curele cu ape sulfuroase, sub formă inlralatorie şi ultra-sono-aerosoli, în staţiunile: Băile Govora, Călimăneşti – Căciulata, Olăneşti, Herculane, Mangalia, Pucioasa, Nicolina- laşi.
– în bronşitele cu caracter spasmodic sunt indicate curele cu ape alcaline simple, carbogazoase din: Slănic- Moldova, .Malnaş, Ciungei, Ţinea, Borsec; apele sulfuroase, slab mineralizate din staţiunile: Olăneşti, Brădet, Căciulata şi din Băile Govora (izvorul 30 Decembrie).

Lista de Contacte