Cos de Cumparaturi

Tratament Naturist Dischinezie Biliara

Dischinezia biliară este suferinţa căilor biliare ce se manifestă prin tulbură: de tonus şi de motilitate la nivelul arborelui biliar extra hepatic, care se traduce printr-o tulburare în evacuarea bilei. O bună parte din dischineziile biliare fac parte din, cadrul unor tulburări dischinetice, digestive, mai complexe (bilioduodenale, intestinale, pilorice, pancreatice); alte, sunt reacţii reflexe la procese inflamatorii abdominale (apendicite cronice, mezentero-epiploice, anexite) sau apar asociate ulcerului duodenal, când se manifestă cu greţuri matinale, balonări, arsuri tardive, tulburări de scaun. Un alt cadru în care survin tulburări dischinetice biliare este nevroza, cu manifestări vegetativo-viscerale. Clinic, se manifesta prin sindromul dispeptic biliar şi (sau) colică biliară. Manifestările subiective sunt: jenă dureroasă în regiunea ficatului, cu exacerbări tardive, postalimentare, senzaţie balonare, eructaţii, greţuri, regurgitări, gust amar. Intoleranţa se manifestă la grăsimi, mai ales prăjite, la sosuri, la rântaşuri, după consumarea alimentelor celulozice (fasole, linte, mazăre etc). Durerea se manifestă şi sub formă de colică biliară, la nivelul vezicii biliare, cu iradiere obişnuită pe sub rebordul costal drept, până spre coloana vertebrală şi în sus, în regiunea inter-scapulo-vertebrală dreaptă. Dischineziile biliare pot fi hiper sau hipotone. Se indică: regim dietetic, sucuri, ceaiuri, tratament balneoclimateric, ape minerale îmbuteliate.

Regim dietetic. Va fi complet, cantitativ şi calitativ, cu mese mici, frecvente, câte 4-5 pe zi, cu alimente cu acţiune colecistokinetică şi coleretică.

Alimente permise: lapte smântânit, cafea cu lapte (de orz sau cicoare), lapte bătut, iaurt, brânzeturi nefermentate, brânză de vacă, urdă, unt în cantitate mică, albuş de ou, biscuiţi, pâine albă, supe de legume, supe fără grăsime, făinoase (griş, orez, macaroane, tapioca, fulgi de ovăz, fidea, arpacaş, tăiţei, făină pentru sos dietetic), legume verzi pregătite cu unt sau untdelemn, fasole verde, mazăre verde, cartofi, morcovi, dovlecei, gulii, conopidă, spanac, salată verde, vinete, zeamă de roşii (în supe sau sos fără rântaş). Carne de pasăre fiartă sau la grătar, viţel, miel, peşte slab (şalău, ştiucă, păstrăv, biban, mreană, calcan, guvizi), şuncă slabă, prăjituri uscate, tarte cu fructe sau marmeladă, plăcintă cu mere sau brânză, fructe crude (mere, pere, prune, struguri, pepene, zmeură), compoturi, gelatină de fructe, dulceţuri, marmeladă, miere de albine, apă naturală, limonadă de lâmâie sau portocale.

A) Dischinezia hipertonă

Ceaiuri tratament naturist dischinezie hipertonă
– Achillea Millefolium L. (coada şoricelului). Este antispastic biliar, analgezic, dezinfectant, conţine substanţe antibiotce. Se bea călduţ fracţionat în 4-5 reprize pe zi, dintr-o infuzie, cu două linguri dc flori la 500 ml apă în clocot.
– Thyrmis vugaris L. (cimbrişor). Este colerotic, colagog, antiseptic, antispastic. Se bea în trei reprize, în timpul unei zile, dintr-o infuzie, cu 1-2 linguriţe de plantă marunţită, la 250 ml apa în clocot.
– Salvia officinalis L. (salvie). Măreşte secreţia bilei, este antiinflamator, antiseptic, sedativ uşor. Se beau două căni pe zi, dintr-o infuzie, cu o linguriţă de frunze, la 100 ml apă în clocot.
– Chelidoniam majus L. (rostopască). Are acţiune antiseptică, de tip papaverinic, coleretica, sedutivă. Se beau două căni pe zi dintr-o infuzie, cu o linguriţă de frunze, la 200 ml apă.
– Mentha piperita L. (izmă). Calmeaza spasmele biliare. Se beau trei cani pe zi dintr-o infuzie, cu o linguriţă de plantă, la 200 ml apă în clocot.

B) Dischinezia hipotonă şi atonă

Sucul de ridiche neagră cu miere. Se aleg ridichiile, se curăţă, se spală, se dau prin răzatoare si apoi prin maşina de tocat (de două ori) şi se storc, pentru a obţine sucul, într-un vas emailat se amestecă sucul cu o jumătate pahar de miere. Se iau 3-6 linguri pe zi, între mese, până la completa ameliorare. Favorizează evacuarea bilei.

Sucul diluat de ridiche neagră. Diluarea se face cu apă, în proporţie de 1:1. Se bea în prima zi 100 ml de lichid, cantitatea mărindu-se treptat, zilnic, în aşa fel incit, după 6-8 săptămâni, să se ajungă până la 400 ml de suc pe zi. Lichidul se bea seara Ia culoare. Produce intensificarea eliminării fierei.

Ceaiuri tratament naturist dischinezie hipotonă şi atonă
– Cychorium intybus L. (cicoare). În dischinezia atonă. Este colagog, colerelic, laxativ. Stimulează funcţiile hepatice şi se foloseşte, mai ales, în dischinezii cu constipaţii. Se bea călduţ în trei reprize, înaintea meselor principale, dintr-un decoct, cu două linguriţe de rădăcină mărunţită, la 200 ml apă rece.
– Calendula officinalis L. (gălbenele). Este antiinflamator, sedativ, colagog, colerelic. Se bea fracţionat în timp: unei zile, înaintea meselor principale, dintr-o infuzie două linguriţe de flori, la 300 ml apă în clocot.
– Centauriurn erythraea Raf. (C. umbellatum Giib) (ţintaură). Măreşte contracţia vezicii biliare, scade febra. Se bea câte 1/3 din cantitate, înaintea meselor principale, dintr-o infuzie, cu o linguriţă de plantă, la 250 ml apă clocotită.
– Marrubium vulgare L. (unguraş). Măreşte contracţia vezicii biliare, colagog. Se beau trei căni pe zi, pe stomacul gol, dintr-o infuzie, cu o linguriţă de plantă, la 200 ml apă în clocot.
– Inula helenium L. (iarbă mare). Este colagog, excită vezica biliară. Se iau 3-4 linguri pe zi, dintr-un decoct, din rădăcină 20 g la 200 ml apă rece, care se fierbe 15-20 minute.
– Convolvulus arvensis L. (volbură). Măreşte contracţia vezicii biliare, are efect purgativ. Se foloseşte în dischinezii cu constipaţii. Infuzie, cu doua linguriţe la cană, care se bea dimineaţa pe stomacul gol; sau o linguriţă de pulbere, amestecată cu două linguri de miere, care se ia dimineaţa pe stomacul gol. Se prepară şi tinctură (20 g, macerat 10 zile, în 100 ml alcool). Se iau două linguri pe zi, indulcite cu miere, prima lingură dimineaţa, pe stomacul gol.
– Cortex Frangulae (coaje de cruşin). Se foloseşte în cazul în care insuficienţa secreţiei biliare provoacă constipaţie. Se prepară un decoct, cu o lingură la cană, care se bea seara la culcare; sau pulbere, câte un vârf de cuţit, ce se ia de 2-3 ori po zi.
– Lavandula angustifolia Mill. (levănţică). Este antispasmodic, colagog, calmant, antiseptic. Se beau două ceaiuri pe zi, dintr-o infuzie, cu 1-2 linguriţe la 250 ml apă clocotită.

Tratament balneoclimateric
Se recomandă apele minerale slab concentrate, coleretice sau colecistokinetice, administrate calde, în staţiunile balneare: Olăneşti, Herculane, Călimăneşti-Căciulata, Sângeorz-Băi, Slănic-Moldova, Tuşnad, Borsec, Buziaş şi Vatra Bornei. Se mai recomandă şi apele minerale din localităţi balneare ca: Balvanyos, Ozunca Băi (jud. Govasna), Jigodin, Odorheiul Secuiesc, Remetea (jud. Harghita), Bughia de Sus (jud. Argeş), Brâncei (jud. Vaslui), Fişici (jud. Buzău), Homorod (jud. Braşov), Strunga (jud. Iaşi).

Ape minerale îmbuteliate: Borsec, Buziaş, Sângeorz, Slănic Moldova, Vatra Bornei. Să nu fie mai vechi de trei luni. Se beau înainte de mese, înghiţitură cu înghiţitură, la domiciliu, încălzite la 20-30°, de două ori pe zi. Se începe cu 100 g, apoi 200 şi 300 g, după care se va sta culcat pe partea dreaptă 20-30 minute.

Lista de Contacte