Cos de Cumparaturi

Tratament Naturist Hipertensiune

Un bolnav este declarat hipertensiv atunci când aparatul de tensiune indică cifre mai mari de 15 (150 mm Hg) pentru maximă şi peste 9 (90 mm Hg) pentru minimă. Menţinerea tensiunii arteriale în limite normale este realizată de acţiunea complexă a numeroşi factori: nervoşi, vasculari, renali, glandulari, care acţionează prin mecanisme complicate. Este suficient ca unul din ei să se deregleze pentru ca tensiunea să crească şi să se instaleze boala hipertensivă. Boala poate apare la orice vârstă, dar frecvenţa maximă de manifestare este între 30-40 ani. Iniţial, boala are o comportare labilă când ridicările de tensiune se manifestă pe un fond normotensiv, apoi urmează un stadiu oscilant care durează câţiva ani, iar când valorile terminale sunt în permanenţă ridicate, greu de influenţat terapeutic şi când sunt şi modificări vasculo-viscerale, vorbim de hipertensiune fixă, care trădează şi instalarea aterosclerozei care o însoţeşte ca o umbră. La început, bolnavul acuză tulburări discrete ca: irascibilitate, oboseală intelectuală, insomnii, transpiraţii nocturne, vâjâituri în urechi, ameţeli, dureri de cap, senzaţie de „deget mort“. Atâta vreme cît nu se visceralizează este în stadiu benign, apoi trece în stadiu malign, dacă nu se tratează la timp şi perseverent.

Tratament profilactic
– Evitarea solicitărilor nervoase, viaţa trepidantă, nopţile pierdute, munca excesivă şi încordată;
– evitarea abuzului de alcool şi tutun;
– organizarea timpului liber în mod plăcut şi odihnitor, în raport cu firea şi preocupările fiecăruia;
– concediile trebuiesc respectate şi făcute în afară de localitatea unde se desfăşoară activitatea;
– să se practice sporturi;
– să se facă plimbări de cinci km zilnic şi gimnastică medicală;
– să se combată obezitatea, prin cumpătare faţă de mâncare, cu raţia calorică normală, conform vârstei, sexului şi activităţii profesionale;
– să fie evitat consumul excesiv de sare;
– controlul periodic al tensiunii şi greutăţii.

Indicaţii terapeutice în afară de medicamente chimioterapice: regim dietetic, sucuri, ceaiuri, apiterapie, bai, electro şi balneoterapie.

Regim dietetic
Alimente interzise: băuturile alcoolice distilate (ţuică, drojdie, lichior etc.) şi orice băutură, în cantitate mare şi în timp scurt; pâinea caldă şi pâinea cu sare; toate supele preparate cu zeamă de carne. Măruntaie (ficat, creier, momiţe, rinichi); carne grasă de porc, gâscă, raţă, carne de vînat, peşte gras şi sărat, mezeluri, conserve de peşte şi de carne, efumăturile, brînzeturile sărate sau prea grase, caşcaval, grăsimi sărate, unt sărat, margarină sărată, untura de porc, seul, slănina, cantităţi mari de gălbenuş de ou, sub formă de ochiuri, jumări de ouă. Zarzavaturile ce conţin cantităţi mari de sare ca spanac, varză, murături. Sosurile obţinute cu grăsimi prăjite, preparate cu zeamă de carne, cu muştar, sosul de maioneză. Prăjituri cu bicarbonat de sodiu, prăjituri cu drojdie de bere (calde, proaspete), creme cu mult gălbenuş de ou, condimentele la prepararea mâncării ca sarea de bucătărie, piperul, boiaua, muştarul în cantităţi mari.

Alimente permise: băuturile sub formă de apă, lapte, la care se adaugă cafea (de orz), lapte îndoit cu ceai, lapte bătut; sucuri de fructe sau zarzavat; pâine neagră la cei graşi şi albă la cei slabi, fără sare şi nu proaspătă. Se permite si jumătate de farfurie cu supă de zarzavat, cu zarzavaturi tăiate mărunt şi adaos de făinoase, (gris, tăiţei), borş de zazavat, de cartofi, ciorbă de roşii, supă de fructe, toate fără sare. Mâncăruri cu carne, de două trei ori pe săptărnînă, sub formă de rasol de vacă, viţel, găină, pui, slabe; rasol împănat cu morcovi, pătrunjel şi cartofi; şniţel fiert şi apoi prăjit în ulei; carne sub formă de perişoaie sau chiftele fierte în aburi sau apă fără sare. Peşte slab (lin, şalău, ştiucă, biban) rasol sau fiert şi apoi prăjit în ulei, preparat fără sare; (în ziua în care se mănâncă peşte nu se consumă carne); brânză de vaci, caş slab nesărat, urdă dulce. Grăsimile sunt limitate la 60-70 g pe zi, sub formă de grăsimi crude. De la ouă să nu se consume gălbenuşul. Zarzavaturi şi legume sub formă de salate (morcovi, dovlecei, mazăre fragedă, fasole verde, sfeclă roşie, salată verde roşii, vinete şi ardei gras, varză crudă); verdeţuri crude, fierte, ca zarzavaturi gratinate, piurcuri, chiftele de zarzavaturi, cartofi copţi în coajă la cuptor. Sunt permise orice fel de fiucte (cireşe, coacăze, fragi, mere, vişine, lămâi, struguri), făinoase, mănmligă fără sare, sosuri dietetice fără grăsime prăjită, cu făina rumenită uăcat, cu zeamă de zarzavat, sos de roşii, caramel. Prăjituri fără bicarbonat, preparate din aluat uscat, cu umplutură din brânză de vaci, fructe sau marmeladă; gelatină cu lapte, spumă de gris cu zeamă de fructe, mere coapte, salată de fructe cu frişcă, miere de albine, dulceaţă, şerbet, peltea. Se permit 5 g de sare, care se vor consuma în timpul meselor, atimci când mâncarea este preparată fără sare.

Cura de must (importantă pentru efectul diuretic, depurativ şi arterosclerotic). Se începe cu 0,5 l, zilnic, în trei reprize, cu o oră înainte de mese, apoi creşte progresiv până se ajunge, după cca două săptămâni, la doi l zilnic, cantitate care se menţine astfel 2-3 zile, fără să se mai consume şi altceva. După acest nivel maxim se revine apoi la cantitatea iniţială de care se profită cât mai ţin strugurii.

Sucul de usturoi. Se ia de trei ori pe zi câte 15 picături de suc, într-un păhărel cu apă sau în mâncare.

Infuzia de usturoi cu alte plante. 30 g bulbi curăţaţi de usturoi, 10 g flori de arnică, 30 g frunze de coada calului, 30 g fructe de păducel, 30 g frunze de vâsc, 40 g inflorescenţe de coada şoricelului.
Toate plantele se mărunţesc, apoi se amestecă bine. Intr-un vas emailat se pune o lingură din amestecul de plante cu un pahar de apă clocotită. Vasul se acoperă, se lasă în linişte timp de 15 minute, apoi se strecoară lichidul. Se bea câte 1/4 pahar pe zi. Cura se face la recomandarea medicului.

Tinctura de usturoi cu infuzie de mentă: 40 g bulbili de usturoi, 100 ml spirt rafinat, infuzie de mentă după gust.
Se curăţă şi se pisează usturoiul şi împreună cu spirtul se introduc într-o sticlă, care se astupă şi se lasă timp de şapte zile intr-un loc cald. Se prepară infuzia de mentă (o lingură frunze de mentă la un pahar de apă). Lichidul se strecoară şi se adaugă infuzie de mentă după gust. Se iau 10-15 picături, de 2-3 ori pe zi, la o jumătate de oră după masă, mai ales când tensiunea se manifestă cu ameţeli şi slăbiciune.

Băutură din sfeclă roşie cu miere: 1 pahar suc de sfeclă, 1/3 pahar miere, un pahar apă. Se prepară sucul de sfeclă şi apoi se introduce într-o sticlă împreună cu mierea şi apa fiartă şi răcită. Sticla se astupă, apoi se agită bine. Se bea zilnic câte o jumătate de pahar, după masa de dimineaţa şi cea de seară. Cura durează o lună.

Ceaiuri tratament naturist hipertensiune
– Folium Visci (frunze de vâsc). Se foloseşte macerat la rece, din două linguriţe de frunze într-o jumătate de litru de apă. Se lasă peste noapte, cca opt ore, să macereze, apoi se strecoară, se îndulceşte cu miere şi se bea în cursul unei zile. Se face o cură de 10 zile, controlându-se permanent tensiunea. În caz că apar aritmii se întrerupe. Se poate folosi şi ca pulbere, 1-2 vârfuri de cuţit pe zi.
– Flores, folium et fructus Crataegi (flori, frunze şi fructe de păducel). Infuzie, cu o linguriţă la o cană, care se bea în cursul unei zile, sau tinctură, din 20 g plantă macerată, timp de 10 zile, în 100 ml alcool 70°, din care se iau 10-15 picături, de trei ori pe zi, înainte de mese.
– Herba Meliloti (sulfină). Se beau două căi pe zi dintr-o infuzie, cu o lingură la o cană, îndulcită cu miere de albine.
– Vinca minor L. (saschiu). Folosit, mai ales, în hipertensiunea aterosclerotică. Se beau două căni pe zi din decoct, cu două linguriţe frunze la o cană, îndulcite cu miere de albine.
– Herba Hyssopi (isop). Se beau două căni pe zi, îndulcite cu miere de albine, dintr-o infuzie, cu 1-2 linguriţe plantă la o cană.
– Leonurus cardiaca L. (tapa gâştii). Infuzie, din trei linguri plantă la 200 ml apă, din care se iau trei linguri pe zi. Tinctură, din 20 g plantă macerată, timp de 7-8 zile, în 100 ml alcool de 70°, din care se iau 20-40 picături, de 2-3 ori pe zi.

Efectul hipotensor se obţine făcând un preparat din plantele de mai jos:
Flares Crataegi (flori de păducel) 10 g
Folium Visci (frunze de vâsc) 10 g
Bulbus Allii (bulbi de usturoi pisat) 10 g
Se foloseşte ca macerat, la rece, din o linguriţă de acest amestec la o cană cu apă. Se lasă să stea timp de o noapte. Se beau două căni pe zi.

Infuzie de usturoi. Se pisează 80 g de usturoi, care se amestecă cu un sfert de l de apă în clocot. Se ţine un minut pe foc, în vas emailat, acoperit. Se lasă să se răcească şi se consumă într-o zi. Se repetă timp de 30 zile.

Sucul de păstârnac conţine mult potasiu. Se beau 2-3 pahare pe zi.

Suc. Se amestecă, cu o lingură de lemn, într-un vas emailat, un pahar cu 150 g miere, un pahar de suc de morcovi, un pahar de suc de roşii, un pahar de suc de hrean, plus sucul unei lămâi. După omogenizare, amestecul se pune într-un borcan care se închide bine şi se păstrează la rece. Se ia câte o linguriţă, de trei ori pe zi, cu o oră înainte de mese sau la trei ore după masă, timp de două luni.

Apiterapie
– Oţet de mere cu miere. Se folosesc două linguriţe de oţet la un pahar de apă, de 100 ml, care se bea cu o oră înaintea meselor.
– Lăptişor de matcă, drajeuri. Se ţin sub limbă câte 2-3 drajeuri pe zi, timp de 20 zile.
– Polenovital (polen cu lăptişor de matcă). Se iau câte 3-6 comprimate pe zi, timp de o lună.
– Tinctura de propolis 30% care se prepara din 30 g propolis fărâmiţat în 100 ml alcool de 96°. Se lasă la macerat timp de 5-7 zile. Se iau câte 30 picături, de 2-3 ori pe zi, înainte cu o oră de mese, până la normalizarea tensiunii.

Hidroterapie
Băi ascendente de mâini. Se foloseşte un vas în care să aibă loc mâinile, până mai sus de coate, în care se pune apă la temperatura de 35°. La interval de 1-2 minute se urcă, treptat, temperatura cu un grad, prin turnare de apă fierbinte, încât, după 5-6 minute să se ajungă la 40-44°. După ce s-a ajuns aici se recomandă să se mai stea în această situaţie 15-20 minute.

Băi cu frunze de mentă. Se face infuzie din 300-500 g de mentă în cinci l de apă, după care se strecoară şi se pune în apa de baie, la temperatura de 36°. Durata unei băi este de 15-20 minute. Se face câte o baie zilnic, timp de 20- 30 zile.

Perieri uscate
Se execută cu o perie cu păr, de jos în sus, la membrele inferioare, la cele superioare, apoi spatele, pornind de la ceafă la umeri şi pe coloana vertebrală; toracele se perie lateral, de-a lungul coastelor, din spate spre faţă. În regiunea feselor se fac perieri circulare. Se trece la perierea feţei anterioare a trunchiului, stând cu faţa în sus. Întâi se perie, circular, regiunea mamelonară, apoi pe părţile laterale ale toracelui, spre stern. La nivelul abdomenului se execută mişcări circulare, în sensul evacuării intestinale. Să se execute zilnic astfel de perieri.

Tratament balneoclimateric
Băi cu ape carbogazoase, în stadiul I şi II al hipertensiunii, căci în stadiul visceralizat sunt contraindicate. În acest scop se recomandă staţiunile balneare: Borsec, Buziaş, Covasna, Lipova, Tuşnad, Vatra Dornei şi localităţile balneoclimaterice Balvanyos, Malnaş, Bizuşa-Băi, Remetea, Sugaş, Vâlcele. Se recomandă băile iodurate-bromurate din Govora, când hipertensiunea este asociată cu ateroscleroza.

Lista de Contacte